Moise pleacă cu poporul din Sinai
Numeri cap. 10

Domnul lui Moise i-a vorbit
Să facă o numărătoare
Poporul, mult l-a înmulțit
Era puternic, era mare

Pe seminții au fost trecuți
Cu toți în Cartea Neamului
Domnul pe neamul de Leviți
Nu i-a trecut în Cartea Lui

Dar lor le-a dat să îngrijească
Cortul și ce în el ținea
Grijă să-i poarte, să-l ferească
De ce-i străin în preajma sa

Domnul pe Moise l-a îndemnat
Să facă trâmbițe de argint
Cu ele poporu-a chemat
Să plece spre un alt pământ

Cu Steag și Cort ei au plecat
Pe seminții, toți adunați
Și de Sinai s-au depărtat
De Dumnezeu conduși, ghidați

Pe socrul său Moise îl cheamă
Cu ei pe drum să se însoțească
Dar el se duce-n a lui țară
Acolo, vrea ca să trăiască

Chivotul Domnului duceau
Acesta în fața lor stătea
Spre Canaan călătoreau
Domnul, în fața lor era

Nemulțumi era poporul
În gura mare, toți cârteau
Nu-și vedeau bine viitorul
Pe Moise, de rău îl vorbeau

Și pofte multe de mâncare
Aveau cu toții și strigau
Dar Domnul spre îndestulare
Carne, le-a dat, căci mult pofteau

Și le-a dat mană să mănânce
Pe toți, Domnul i-a săturat
Spre Moise, ca să nu mai strige
Mărirea, iar și-a arătat

Spre Canaan Moise trimite
Iscoadele în cercetare
Iar veștile vor fi primite
După zile de căutare

Iscoadele au revenit
Un strugure uriaș aveau
În valea Escol l-au găsit
Doi oameni, abia îl duceau

Ei lui Moise i-au raportat
Minunile ce le-au văzut
Aici trăia un neam bogat
Iar Domnul, binele le-a vrut

Dar Domnul iar s-a supărat
Pe cei care mereu cârteau
Ca să-i distrugă, a jurat
Căci bunătatea nu-i vedeau

Dar Moise iar a mijlocit
Ca Domnul cel bun, să îi ierte
Dar Domnu a stat și s-a gândit
Cu o pedeapsă să-i îndrepte

Și patruzeci de ani bătuți
Ei, prin pustiu au rătăcit
De Domnul au fost pedepsiți
Pe Domnul, nu L-au preamărit.

va urma