La crucea răstignirii...

Când pe-a-ntunericului cale
Lumina-Ţi sfântă a răsărit
Şi-alt orizont mi-a strălucit,
La crucea răstignirii Tale,
O, Isuse Doamne, am venit
Zdrobit de păcat şi trudit!

Povara grea a vieţii mele
Am descărcat-o jos la cruce,
Şi mângâierea Ta cea dulce
Din ceru-nalt şi plin de stele
În sufletu-mi greu amărât,
Prin Duhul Sfânt a coborât.

Privind la crucea înălţată
Cu Jertfa Ta prin răstignire,
M-am revăzut, în regăsire
În jertfa sfântă-nsângerată
Pentru păcatul meu hain,
Ce Ţi-a adus dureri şi chin.

Să poţi aduce mântuirea
Ţi-a trebuit un act suprem:
Ai dezbrăcat Dumnezeirea,
Pe cruce să Te faci blestem
Pentru păcatul lumii-ntregi,
Cuprinsă-n mari fărădelegi.

Sub crucea-nfiptă în pământ
Cu Jertfa scumpă salvatoare,
Voinţa-mi rea, revoltătoare
În contra sfântului Cuvânt,
S-a umilit, prin contemplare
Văzând iubirea Ta cea mare!

Flavius Laurian Duverna
19 ianuarie 2012