Obosit as vrea acum
doar sa ma asez deoparte
caci mi-e foame si mi-e sete,
parc-ar curge numai lapte,
prin zapada de pe drum.


Ma cuprinde-n toate frig,
in bocanci ca-n radacini,
cu un zambet de copil
am vazut si flori in spini,
in tacerea mea... cand strig.


Tare-as vrea sa fiu cuprins
de aripa Ta divina,
ca sa nu-mi mai fie teama,
ca si puiul de gaina...
de iubirea Ta atins.


Insa inglodat in mal,
eu degeaba fac: "fal-fal!"
Ca o pasare in zbor...
(cum sa zboare o gaina?)

Doamne eu ma-ncred deplin,
in aripa Ta divina,
care-mi vine-n ajutor!