Să cînţi cîntarea nouă
Cu oştile de sus
E harul cel mai mare
Din mîna lui Isus

Dar pînă-n clipa-aceia
Pînă la acest har
Mai sunt imnuri de slavă
De-a pune pe altar

Căci la orice-ntîlnire
La orice părtăşii
Cântarea din iubire
Ne dă nădejdi mai vii

O cîntă copilaşii
Şi tinerii mereu
Surorile şi fraţii
O cînți şi tu şi eu

Dar cum oare să fie
Cîntarea mea cîntată
Ce fel de melodie
În cer va fi notată

Ce acorduri şi ce ritmuri
Trebuie s-o-nsoţească
Ca şi acei din ceruri
S-o scrie... s-o primească

Ades în Cartea sfîntă
Găsim cîte-un verset
Cum s-a cîntat odată
În Vechiul Testament

Care a fost valoarea
Cîntărilor cintate
De cei ce cu-a lor artfe
Cîntau un imn aparte?

Psalmistul David scrie
Căci cel ce-aduce jertfe
Şi cîntă o cîntare,din inimă sfinţită
Să ştiţi i-o grea valoare

Ea face cît viţelul
Ce-i dus chear la preot
Cu coarne şi copite
Ca ardere de tot

Şi chear mai mult se poate
De pui ca şi simbrie
O inimă smerită
Şi multă bucurie

Căci duhuri de-ntuneric
Atuncea vor pleca
De laşi ca umilinţa
Să umple fiinţa ta

De-o vei cînta prin duhul
I-un har mult mai ales
Căci curge-n haruri sfinte
Şi toţi se răcoresc

Fă-i loc cu-o rugăciune
-Nainte de-a cânta
Cu-o jertfă-n umilință
Cu toată fiinţa ta

Nu-ți îmbina cântarea
Cu ritmuri vinovate
Ce au incărcătura
Din pofte şi păcat

Isus e apa vie
Izvorul lui mai curge
Şi dă imnuri de slavă
Ce inimile unge

Ce scapă de-apăsare
Şi-aduce mângâiere
Prin cînt Duhul le-aduce
Acelui ce le cere

Cîntaţi cîntarea nouă
Voi tineri ,voi bătrâni
Căci ea are-o valoare
Plăcută la creştini

Şi Iosua cântat-a
Şi ,o! chear ce frumos
Căci a căzut deodată
Zidul acela gros

Cânta-ta Moise, Ana
Maria mai cu zor
Debora şi Iaiel
În ziua de măcel

Cântat-au fii de-arîndul
Asaf şi fraţii lui
Poporul tot ca unul
Dând slavă Domnului

Nu ştiu ce performanţă
De gamă sau de stil
Avut-au toţi aceştia
Da-lucru sigur ştim

Căci au cîntat prin duhul
El i-a călăuzit
Cu el întreg văzduhul
De slavă s-a umplut

Cîntarea-i biruinţă
Cântarea-i har duios
Cu ea îi aduci cinste
Şi slavă lui Hristos

Pavel şi Sila-n lanţuri
Cântat-au lui Hristos
Şi biruinţi şi haruri
Venit-au la ei jos

Ei nu-şi plîngeau de milă
Că lanţu-i dureros
Ci cîntă de-nfioară
Tot iadu-ntunecos

Se zguduie clădirea
În care erau închişi
Şi-n harul sfînt cîntarea
Le-aduce biruinţi

Cântaţi şi voi popoare
Cum au cîntat şi ei
Cu lacrimi cu credinţă
Şi nu ca farisei

Cintaţi să ştie astăzi
Că Domnu-a pus în voi
Din harul slavei sale.....
Şi cei ce-s în noroi

Cîntaţi copii şi tineri
Un vers prin Duhul Sfînt
Şi-n limbile străine
Ce-s date pe pămînt

Cîntaţi în armonia
Lăsată în ungher
Căci ea e părtăşia
Ce te ridică-n cer

Cîntarea ta aduce
Azi vindecări şi har
Dar şi putere multă
În iureşul amar

Aş vrea noua cîntare
A celor mîntuiţi
Să o cîntăm cu toţii
De Domnul însoţiți

Cînd orişice slujire
Atunci se va sfîrşi
Rămîne doar cîntarea
Ce-n veci va dăinuii
amin