Să vezi cum harurile slavei
Te cîntăresc cu îndurare,
E mîna sfîntă, salvatoare
Ce-ţi scrie azi. "Eliberare".

Să poţi să biruieşti păcatul
Scăpînd de-a lumii amăgire,
E pasul care de-l faci tu astăzi,
Prin tot ce e mărturisire.

Mărturisire,-nseamnă-a spune
Tot ce lăuntrul tău apasă
Şi orice fel de luptă-a vieţii
Ce urme-adînci, ades îţi lasă.

Cum îţi faci mărturisirea?
Ce-nţelegi tu azi prin ea?
Fă-o azi cu dăruire
Şi-ţi va lua povara grea.

Cînd vei primi libertatea,
Şi-n credinţă vei spori,
Vei pricepe care-i treapta
Pe cari-trebuie-a sluji.

Vei scăpa de neputinţe,
Lucru-ţi va fi mai cu spor;
Somnul îţi va fi mai dulce
Şi mersul mult mai uşor....

Căci la cumpăna gîndirii,
Stă adesea un cîntar
Şi în el mereu se scrie:
"Biruință" sau "Amar".

Domnul vrea ca azi din tine,
Să facă om fericit
Fără de poveri creştine,
Şi de neputinţi lovit.

Vino şi mărturiseşte
Jos la crucea lui Hristos,
Căci a Lui rane mai poartă
Iertare la păcătos!

Nu cântări a lumii fapte
Ce nu-s pe placul lui Hristos;
Sileşte-te să nu iei parte
Şi fugi de ce-i fără folos!

Să nu accepţi oferta lumii,
Să nu admiri deşertăciuni
Că-i ancora înşelăciunii
Care se luptă în priviri.

Priveşte ţintă prin credinţă
Să vezi şi tu cerul deschis
Cum îngeri urcă şi coboară
De sus, din noul Paradis.

Hai, scrie azi o nouă filă
Cu-o viaţă nouă în Hristos;
Încinge-te şi mergi-nainte,
Trăieşe şi tu cu folos!

Încinge-te cu umilinţă
În lupta ce mereu o porţi,
Şi-apoi porneşte prin credinţă,
Şi-aşa, te-apropii de Hristos.

Căci nu mai este mult aicea
De cîntărit poveri şi sfat;
Dar Domnul ți-a deschis portiţa
Să fii şi tu eliberat.

Căci stau adesea la altare
Şi chiar slujesc pentru popor,
Legaţi de amăgiri amare
Cei ce-şi ascund păcatul lor.

Dar totul iese la lumină,
Tot ce e pus sub oboroc.
Deci, de ţi-s ochii unşi cu tină
Vin! şi la cruce lasă tot!

Căci numai Sîngele Salvării
Te poate azi elibera
De duhurile de-ntinare,
Ce podidesc fiinţa ta.

Adesea nervii sau mîndria
Te duce iute-n poticniri
Sau poate doar faţărnicia
Te smulge de la înnoiri.

Dar n-are rost, e mult prea dulce
Pacea ce vine din Isus
S-o vinzi pe lucrurul ce n-aduce
În suflet, chiar nici un folos.

Nu pune niciodată-alături
Harul ce ni l-a dat Isus
Cu lupta firii ce te-mpinge
Să nu te laşi a fi supus.

Aceasta nu-i o cîntărire
Trasată-n pace de Hristos
Deşi îţi pare-o potrivire
Să ştii că n-are nici un rost.

Iertarea este tot ce poate
Să ni se dea aicea jos
Căci orice om ce e sub soare,
Din firea lui e păcătos.

În schimb, iertarea îţi aduce,
Comori ce vin de la-nălţimi
Căci vine bucurie, pace,
Şi ochii îţi vor fi senini.

Şi-atunci va radia din tine
Lumina Domnului Isus
Şi s-a vedea şi prin mulţime
Căci nu mai ești mereu răpus.

De aceea la calvar, pe cruce,
Isus S-a pus ca un hotar
Căci izbăvirea Lui ne duce
Izbîndă sfîntă din amar.

Azi clipa deşteptării strigă
Dar mult, nu va mai răsuna.
Eşti gata de întîmpinare
Sau lupta grea te va lega?

De-aceea azi, mai mult veghează
Mărturisește vina ta
De orice rău te depărtează,
Şi Domnul te va elibera.
Amin