Isi tesea tacerea noptii
Panza neagra prin maslini,
Iar pe infinitul boltii,
Palid palpaiau lumini.

De cand timpul prins in ore
Toarce firul inceput,
Nopti mai pline de durere
Decat asta n-a avut.

Si oricate se vor strange
In noian de luni si ani,
N-or mai auzi cum plange
Un Isus in Ghetsimani.

Zboara-un inger cu solia
Printre astrii in vesnic mers -
Sa anunte batalia,
Cea mai gra din univers.

De pe tot cuprinsul firii
Din hotar pana-n hotar,
Toata vina omenirii
CUrge-acum intr-un pahar.

Iadul isi arata coltii -
Lupta se va da in duh,
Fluturau marama mortii
Mii de demoni prin vazduh.

Picura in stropi durerea
Chipului schimonosit.
Glasul Lui spargand tacerea
Striga, striga ingrozit:

"Tata de e cu putinta
Fa sa treac-acest pahar,
De nu, fie a Ta vointa
Il voi bea, desi-i amar!"

Si-a baut Isus paharul
Plin cu moartea lumii-ntregi
Si-a urcat Isus calvarul
Pentru tine, intelegi?