Samuel, judecător
1 Sam. cap. 7
Iar Samuel la toți le spune
Zeii străini, să îndepărteze
Și fiecare se supune
Pe Domnul, sa nu-L întristeze
La Mițpa toți s-au adunat
În post și-n mare pocăință
Ei apă pe jos, au turnat
La Domnul, aduceau căință
Iar Samuel îi judeca
La Domnul cerea indurare
A lor fapte el le știa
Cerea și pace și iertare
Când filistenii au aflat
Că toți la Mițpa se găsesc
La lupta toți s-au ridicat
Rău să le facă, se grăbesc
Dar Samuel la Domnul strigă
Arderi de tot, el îi aduce
Dușmanii îi pune pe fugă
Cu vuiet și tunet, îi duce
Tot Israelul a ieșit
Pe filisteni, să-i urmărească
La Bet-Car pe toți i-au zdrobit
Au reușit, să-i izgonească
O piatră Sfântul a luat
Și pe pământ, a așezat-o
Iar locul l-a delimitat
Căci Domnul biruința, a dat-o
A rămas piatra de hotar
Și filistenii au respectat
Ecronul, Gatul, date iar
Israeliții, au căpătat
Cât Samuel în viață a fost
Domnul în toate-l sfătuia
Și toate le făcea cu rost
Al Domnului glas, asculta
Pe Israel l-a judecat
Atâta, cât el a trăit
Betelul l-a înconjurat
Prin Ghilgal și Mițpa, au venit
Apoi la Rama se întorcea
Acolo, era casa lui
Aicea, un altar avea
Plăcut să-i fie Domnului.
va urma
Știm că Domnul în vechime vorbea mult prin prooroci.
Fii binecuvântată.