Chiar dacă vântul suflă tare

Chiar dacă vântul suflă tare
Peste corabia mea-n larg,
Pe marea vieţii-n încercare
Voi arbora sus pe catarg
Stindardul sfânt al biruinţei,
Sub scutul tare al credinţei.

Chiar dacă vântul mă mână
Tot mai departe pe valuri,
Grija-Ţi sfântă, mă sprijină
Să-mi ating sfintele idealuri,
Ca în credinţă să tot cresc
În drum spre Edenul ceresc.

Chiar dacă vântul mă ţine
În loc, eu vrând să înaintez,
Speranţă am Doamne la Tine,
Şi mi-am întemeiat un crez
Bazat pe dragostea Ta mare,
Că îmi eşti Stâncă de salvare!

Şi chiar dacă vântul mă bate
Pe marea vieţii, prin furie,
Lovindu-mă-n faţă şi-n spate,
În contra lui, stau cu tărie
În valuri mari ce le menţine,
Căci Doamne eşti lângă mine!

Flavius Laurian Duverna
21 februarie 2012