Tu mă cunoşti pe nume
Fiindcă m-ai întocmit.
Nici nu eram pe lume
Şi Tu m-ai şi iubit
Căci m-ai ţesut în taină
Doar dintr-un mic atom
Mi-ai dat a vieţii haină
Şi numele de om.
Mi-ai dat o-nfăţisare
Cum nu-i alta la fel.
În lumea de sub soare
Sunt unic; un mister
În care-ai pus suflare
Şi duh din duhul Tău
Să am asemănare
Cu sfântul chip al Tău.
Te laud, sfinte Tată
Şi creator divin,
Vreau cu făptura-mi toată
Doar Ţie să mă-nchin.
Vreau să cunosc mai bine
Cuvântul Tău cel sfânt
Căci el e pentru mine
Cât sunt pe-acest pământ
Lumină pe cărare
Şi far când sunt pe mări
De teamă,-ngrijorare
Sau grele încercări.
Psalm 139
"Te laud că sunt o făptură aşa de minunată!
Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tai mă vedeau."