Eram cuprinsă de-ntuneric
Şi Domnu-acum mi-a revelat
Că, există o pată de-ntuneric
Ca harta unui desen tehnic
În mijlocul unei lumini
Un mare punct întunecat.
Şi dintr-o dată a crescut
Era, ca o ţară desenată
De-o mare de lumină lată
Jur împrejur înconcojurat
Apoi, treptat s-a micşorat
Şi-n mijlocul unei lumini
S-a contopit şi n-a mai existat.
Şi s-a făcut tot o lumină!
De-un galben cald şi însorit!
O pată! nu mai era de vină
Să strice armonia cea Divină!
Şi-n mijlocul unei lumini!
La forma de-nceput s-a revenit!
La început era Cuvântul
Şi Cuvântul era Dumnezeu
El a întemeiat pământul
De-asupra lui se mişca Duhul
Şi-n mijlocul unei lumini
Era deschis adânc un hău.
Dar, hăul acesta-i întuneric
Şi-n întuneric noi am trăit
Mulţumiri că n-a fost veşnic
Domnul nostru e puternic
Şi-n mijlocul unei Lumini
El cu putere ne-a-ntărit
De întuneric, ne-a despărţit.
22.02.2012 Firenze