Omul darnic, are mulţi linguşitori
Toţi sunt prieni cu cel ce dăruieşte
Sunt buni, smeriţi şi recunoscători
Vor să se-arate, în orice, folositori
Se ploconesc, la cel ce stăpâneşte.

Nu l-ar primi nicicum pe un sărac
Dimpotrivă, mai tare îl vor alunga
El în nici-un fel, nu le va fi pe plac
Şi nu-l vor accepta acum şi-n veac
Indiferent cât de mult el s-ar ruga.

El fiind sărac nu poate face daruri
Degeaba se tot roagă şi-i încântă
Ei cred că dacă eşti bogat ai haruri
Eşti stăpân în cel mai multe cazuri
Văd darurile ca pe o piatră scumpă.

Când dăruieşti ti se deschide-o uşă
Primeşti şi trecere chiar şi favoare
Eşti binecuvântat,nu rămas pe tuşă
Şi important de ai şi vre-o "mătuşă"
Prin America, unde, bogăţia-i mare.

Mulţi umblă, după, o bunăvoinţă
Din partea celui care stăpâneşte
Îs umili şi-şi dau atâta sârguinţă
Rugându-se... cu-atâta stăruinţă!
Să primească, ceea ce îşi doreşte.

Domnul, este Cel ce dă dreptate!
Iar bogatul, cu toată bogăţia lui
Cu toate şi multele lui daruri date
La Domnul, să intre nu mai poate
Loc, nu mai e în marea-Mpărăţie.

El, săracul, care, de toţi îi părăsit
Pace şi linişte.. la Domnul a găsit
Multe binecuvântări el a primit
De nedreptate, nu a mai suferit.
Avea un singur bun şi l-a dăruit
Domnului, inima, cu drag a oferit.

Nănău Adinuţa
19.02.2012 Firenze