Prin anotimpuri


Adu-ţi aminte-n primăvară,
Cum te-am chemat o clip-afară
Ca să-ţi arat florile de măr,
Cum trăiesc în adevăr...
Şi nu M-ai ascultat.

Şi în vară cu un cer senin
Am vrut să te îmbrăţişez puţin,
Ca să-ţi umplu ochii de lumină
Şi-n obraji să-ţi pun o lună plină...
Dar şi-atunci M-ai refuzat.

În toamnă iar te-am căutat,
Cu braţ deschis şi-mbelşugat
Să-ţi dau în dar o mântuire,
Şi-o cunună-n semn de preţuire...
Şi iar ai amânat.

Iar acum, îţi bat la uşă cu zăpezi
Cu troiene mari şi viscol ca să vezi
Bunătatea Mea ce te-ndeamnă la căinţă,
L-ascultare, şi-o apropiere prin credinţă...
Ca să fii salvat!

Iată ce primăvară-ţi stă în faţă!
E la un ghiocel distanţă...
Doar răspunde-mi astăzi la chemare,
Ca să intri-n sărbătoare,
Ca răscumpărat!


~Amin~