Cine, şi ce Suntem?

Cine, şi ce în viaţă suntem
Pe traiectoria Providenţei,
Gândind, că nu noi alegem
Soarta amară a existenţei,
Viaţă având, fără să vrem?

Părem pe-a timpului aripă
Un vis în zbor spre infinit,
În spaţiul vast, nemărginit,
Ce-abia-o clipă, se înfiripă
Şi-apoi se-ascunde în zenit.

Părem un fir de praf în vânt
Ce-l prinde-n a sa alergare,
Când suflă tare pe pământ
Purtându-l cu înverşunare
În forţa-i, neavând cuvânt.

Dar totuşi, de aici depinde
Succesul vieţii-n pregătire,
A fiinţei-n care se cuprinde
Un caracter pentru slujire,
În dragoste care surprinde.

Numai în ea găsim răspuns
Ce rol avem, prin existenţă,
Privind misteru-i nepătruns;
Cât mintea suie în frecvenţă
Descoperim, că-i îndeajuns.

În planul de răscumpărare
Ce s-a împlinit sus la Calvar,
Iubire-a fost atât de mare
Că Ea în Jertfă a pus hotar,
Croindu-ne drum de salvare.

Flavius Laurian Duvena
05 martie 2012