Eu cred
de Octavian Sarb


A mai murit un om, ce intamplare!?
Indiferenti ne acceptam destinul,
Ciudata viata, cum apare si dispare,
Si-n ea traim succesul si declinul.

Deci, sa mancam azi si sa bem,
Caci, maine, poate, vom muri!
“ Carpe diem” ce blestem,
Ce strica sensul “ Let it be”!

De-am aparut la intamplare,
De nu avem un Creator,
De unde-apare: De ce, oare?
Cand se mai stinge-un muritor?

De unde-apare ingrijorarea?
De unde vine: Ce va fi?
Daca in toate-i intamplarea,
De ce mai planuim o zi?

Chiar nu vedeti neconcordanta,
Si logica va e smintita?
Ca e stupida-n om speranta,
Cand intamplarea-i legiuta!

Eu cred in Dumnezeul vesnic!
Eu cred in Fiul preaiubit!
Duhul Sfant imi este sfetnic,
S-ajung in locul pregatit!

El ne-a creat c-un scop anume,
Sa fim cu El in Raiul sfant,
Si planul Lui cu-aceasta lume,
E scris in sfantul Lui Cuvant!
………………………….

A mai murit un om si cerul plange,
Daca a crezut ca viata-i simpla-ntamplare!
Ca-n iadul celui rau se strange
Multimea celor cu credinta-amagitoare!

Oradea 14 feb 2012.