Sus pe deal

Am inceput sa urc si eu cararea,
Cuprins de-al dragostei avant si har,
Si ma tineam cu mainile-amandoua
De-nvatatura sfanta si venind la-altar.

Ca un copac ce apa o asteapta
In arsita ce cade tremurand,
Cautam izvorul ce dadea racoare,
Si Apa Vie setea-mi stamparand.

Ce bine e sa fiu si eu cu Domnul,
Si sa ma stiu in siguranta Lui,
Aceasta se cunoaste dupa roade,
Care te-arata slujitor oricui.

Am facut in jurul meu credinta
Aparator si scut pe calea mea.
Mai am putin sa urc pana pe culme,
Cu dor sa-L vad, sa stau in fata Sa.

Nu mai e mult, o frate in credinta
Si se termina si cararea ta,
Sunt ultimile zile cand se striga
De sus chemarea pentru a ne salva.

Si daca stai si cercetezi atent,
Ce valuri trag sa duca-al nostru vad,
Nu poti ca sa ramai nepasator,
La viata ta si-n jur la cei ce cad.

Si este sigur doar ajunsi pe stanca
In siguranta Domnului Isus,
Ce azi mai sta cu mainile intinse,
Si ne ajuta asa cum ne-a spus.

El vrea sa fim ai Lui, pe totdeauna.
Ne-a pregatit in dar al vesniciei trai.
Cu drag asteapta sa ne dea cununa
In bucuria care fi-va sus in rai.

El se intoarce inapoi si vine
La cei rascumparati ce i-a ales.
Va veni ca sa ne izbaveasca
Din lumea cu ispite si al ei interes.

Vedem ca astazi, se arata semne
Ce spun ca nu mai este vreme,
Si la clipeala ochiului vom fi
Schimbati si sus la El o sa ne cheme.

Amin