Păstorul cel bun

Domnul nostru e Păstorul,
Noi oiţe în turma Lui
Când ne strigă Creatorul,
Noi cunoaştem vocea Lui.

El ne duce şi la ape de odihnă,
Ca să bem din apă vie
La păşuni verzi s-avem tihnă,
Deseori, mereu ne suie.

El Păstorul, iar noi turma,
Nicidecum noi nu fugim
Că să nu pierdem noi urma ,
Şi de El să rătăcim.

Pentru oi şi-a dat şi trupul,
În dorinţa Lui ce-a vie
Ca să nu le mai rupă lupul,
Şi-n bucăţi să ne sfâşie.

Domnul e Pastorul bun,
Noi mergem pe a sa urmă
Şi cu toiagul Lui bun,
El conduce a sa turmă.

Când vreo oaie rătăceşte,
El cu drag o caută iar
Şi apoi când o găseşte,
El se bucura şi-i har.

Staulul se tot măreşte,
Cu multe oi cea adunat
Şi pe toate le hrăneşte,
Cu cuvântul Sau bogat.