Pragul raiului
de Octavian Sarb


Sa te-ntorci in valea neputintei
Dupa ce ai fost pe munte,
Sa-ncerci rodul necredintei,
Urechea ta, din nou, s-asculte:

Pana cand voi fi cu voi?
Cat timp va voi suferi?
De ce nu credeti in Eloi?
De ce nu-Mi faceti bucurii?

De-atata vreme fac minuni
Si semnele Ma-ndreptatesc
Ca am venit din alte lumi
Cu sarcina, sa va sfintesc.

In lupta-aceasta a credintei
Sa-Mi fiti alaturi, pan` la capat,
Si flamurile biruintei,
Sa nu se-nalte, doar in treacat.

Ci, vesnic fluture-n catargul
`Naltat pe Dealul Capatanii,
Ca Raiul sfant isi are pragul
Pe crucea dragostei si-a urii!



Oradea 01 Mar. 2012