Doamne, rob netrebnic sunt
in aceasta tara,
rob netrebnic randuit
ca sa moara.
Doamne, cand m-ai invatat sa plang,
am fost pentru prima data fericit.
M-ai invatat sa fiu puternic in slabiciune,
rob netrebnic in rugaciune;
Doamne, cand am inceput sa Te cred,
am pornit sa Te caut prin ceruri,
dar am inteles ca doar pe o foaie de carte,
Tatal, lumina imparte.
Cand Duhulu mi-a fost ajutor, inspre moarte,
am inviat in Tine si-am zis:
"Nimic nu ma mai desparte, cerul este deschis!"
Intr-o zi sus departe de stele,
voi privi fata Ta, ochii Tai,
si-mi vei spune atunci ce-am dorit ca sa stiu.
De ce? De ce Doamne, ai venit in al lumii pustiu?
De ce ai venit intre suliti?
De ce ai ramas sus pe cruce,
cand pe largile cerului uliti
ai putut ingeri mii a aduce?
Cand Te voi vedea, voi intelege,
ingenunchiat si adanc umilit,
voi stii cum ai putut a alege,
Domnul meu, fiindca mult m-ai iubit.