Ce soare arid a curs pe drum..
s-a aşternut…parcă e scrum!
Din ce era frumos cândva
pe drumul vieţii ce urca,
acum se adună în grămezi
poveri ce n-ai timp să le vezi
şi plouă flori? Dar ce de spini…
sunt câini pe drum şi sunt haini!
Că fură ce este frumos
lăsând doar spini şi scrum pe jos.
Iar soarele ce ne-ncălzea…
acum ne arde-n calea sa.
Mărşăluim cu guri flămânde
iar tălpile ni-s sângerânde,
mai cerem apă pentru drum
murdari suntem de-al vieţii scrum.
Ne dă a Ta lumină sfântă
Că inima ni-e sângerândă.
Să curgă ploaia Ta din cer,
să nu fim între cei ce pier!
Zalau, 23 Martie 2012