AL JERTFEI ROD
Al suferinței rod se vede-atât de clar
Când bine ne uităm la ființele predate
Au fost recuperate dintr-un arid hotar
Unde-au gustat amarul vieții degradate...
Au fost recuperate din noaptea cea mai grea
Unde domnea stăpânul terorii ne-ntrerupte
Și n-au putut să vadă ce poate da o stea
Căci toate legăturile cu Cerul erau rupte.
A trebuit să moară pentru mulțimi un sfânt
Să fie sfâșiat tot trupu-I cu cruzime
Să fie dus, apoi, în groaznicul mormânt
EL, parte integrantă din veșnica Treime.
Nu au știut dușmanii ce rezultat bogat
Sinistra judecată, la urmă, va produce
Cum un norod robit a fost descătușat
Să poată să se-ncreadă în jertfa de la cruce.
Da, rodul e vizibil, pe Tera, peste tot
Nu în zadar bătură în Salvator piroane
Cei ce-au trăit în beznă, astăzi, pot
Să-și spună-ncredințarea, senini, de la amvoane...
Și-acele transformări și-acele vieți curate
Sunt o dovadă clară că sângele vărsat
Creează și azi rod, creează demnitate
Și viziuni spre Plaiul, în veci, iluminat.
gc/1 Aprilie, 2012
Ce-as putea adauga?
”Și-acele transformări și-acele vieți curate
Sunt o dovadă clară că sângele vărsat
Creează și azi rod, creează demnitate
Și viziuni spre Plaiul, în veci, iluminat.”
Domnul sa va binecuvinteze!