Ma inchin cu adorare

Spre Cel ce are-n mana stelele fugare
Ce stie rostul cailor din univers,
Cum sa aduca timpul spre hotare,
Si sa-l destrame-n rime si in vers,

Iesind afara din al lumii valuri,
Sub linistea ce azi ma infasoara,
Sa ma ridic as vrea cu-n brat de lauri,
In harul ce iubirea imi masoara,

In fata Sfantului Parinte-Atotputernic,
Al meu Olar ce-adanc m-a framantat,
Sa ma inchin cu multa adorare,
Singurul Stapan atat de minunat.

De cand ramas-am ca sa-i calc pe urme
Si cela rau s-a pus-napoia mea,
Si rand pe rand ma face sa-i simt pasii,
Ce sar si strica pacea cu lucrarea sa.

Nu are nici un plan ca sa se duca
Si-l vad ca vrea sa nu am alinare,
Si cate sunt la indemana lui,
Foloseste ca sa cad la stramtorare.

Dar nu ajunge ca sa ma invinga,
Si mesajul ce-l primesc in gand,
In marea si prea sfanta bunatate,
Spune ca-I cu mine Isus Fiul Sfant.

Sa ma ridic in capul oaselor doreste
Si fata sa inalt privind inspre Isus,
Atins de dragostea Lui arzatoare,
Sa nu ma las si sa-L urmez supus.

Si azi spre El ma duce iar privirea
Si inima ce face stop, dorind
Sa fiu atins de dulcea-I mangaiere,
Si sa-L astept ca vine in curand.

Amin