Noi, oamenii, iubim crucea
Şi cu ea chiar ne mândrim
O purtăm la gât adesea
Însă nu o preţuim…

O ţinem ca pe-o valoare
Îi privim doar materialul:
Aur, argint, pietre rare
Dar pierdem esenţialul!

Ca podoabă o privim
Gândind la valoarea ei,
Şi cu ea chiar ne fălim…
Nu valoarea e temei!

Nu valoarea ei în aur,
În argint sau pietre rare…
În cruce e sfânt tezaur
Care n-are asemănare!

Prin cruce noi avem viaţă,
Prin cruce suntem iertaţi!
Ea topeşte orice gheaţă
Să privim la ea scumpi fraţi!

Este legământ de pace
Nu în crucea de la gât!
Nu-n crucea ce la mâini zace…
În crucea de lemn, atât!

În crucea de la Calvar,
În crucea scăldată-n sange.
În ea este mare har,
Boldul morţii n-o înfrânge!