Strigăte de pe calvar

La Golgota mulţimi sunt adunate,
Ei strigă cu mânie spre cel ce îl urăsc:
Coboară de pe cruce! Slăvite Împărate!
Aşa vom crede-n Tine, că eşti fiu dumnezeiesc!

Dar Isus stă pe cruce pentru cei ce în păcate zac,
Bătut şi chinuit El încă se mai roagă;
" O Tată iartă-i căci ei nu ştiu ce fac"!
Aşa striga Isus pentru mulţimea care-l neagă

Când soarele-i bătea pe trupul plin de răni,
În chinuri şi-n setat El strigă tremurând: "Mi-e sete"
Privesc cu toţi dar unul fuge înspre căni,
Dar nu-i dă apă ci oţet într-un burete.

În întuneric pe Golgota , Isus pe cruce răstignit,
Purta păcatul lumii luptând cu demonii in forţă
Apoi strigă: "Dumnezeul meu pentru ce mai părăsit",
Când Tatăl îşi întoarse pentru o clipă a Lui faţă.

Tâlharul de pe cruce striga spre Isus aşa;
Adu-ţi aminte şi de mine Doamne în împărăţia ce o ai
Isus Hristos îl iartă şi-l vrea în slavă Sa,
Şi-i spune cu iubire: "... azi vei fi cu Mine în rai"!

Când mântuirea-i gata şi totul s-a sfârşit,
Când bău tot paharul lumii de păcat amar
Cu ultima suflare striga El desluşit:"S-a isprăvit",
E strigarea biruinţei adusă de Isus la calvar.