Dorinţele ne vin şi fug
C-aşa ni-i dat să ceară firea
Şi în uitări cu-ncetul curg
Până le cere amintirea.

Dorinţele apar, dispar –
Eu protestez ca-mpătimitul,
Doară că lupta-i în zadar
Căci ele nu îşi pierd poftitul.

Nedumerit:”De unde vin
Pe capul meu aceste scârbe
De mă împroaşcă cu venin
Şi mă-nfierbântă ca şi sârbe?”

Ele doar râd iar pofticios
Şi mă invit cu glasuri line:
„Oh, Doamne, ce sunt păcătos!...
Te rog, mă apără de mine!”

Şi iarăşi lupt cu dinţii strânşi
Nevrând să le ascult ispita,
Iar ele râd cu ochi aprinşi
Văzându-mi inima mâhnită.

„Isuse-am spus – eu sunt răpus
Căci nu pot ca să scap de ele,
Curaj n-am să privesc în sus
Când am în mine-atâtea rele...”

„De ce dar sângele-Am vărsat,
Creştinul meu, pe lemn de cruce? -
Să ai putere în luptat
Şi nici un duh să nu te spurce.

Sunt mulţi ce vor cu firea lor
Să lupte cu poftiri de macră
Şi gem în trai obositor
De-o viaţă searbădă şi acră.

Iar alţii fug cu ochi şocaţi
Să se ascundă în Pisanii
Şi bat mătănii învăţaţi
Cu minţi strâmbate de citanii.

Ci rău-n ei nu-şi amăgesc
Şi el se-nfoaie-n ei mai tare:
Se pizmuiesc şi se pârăsc
Cu zâmbete linguşitoare.

Astăzi grămezi de astfel „sfinţi”
Cu măşti pe-obrazurile-şi trase
Având credinţa doar în minţi
Şi muşcături preaveninoase,

Îmblând cu ochi iscoditori
Ca cineva să nu-i întreacă
Ei au pârât de-atâtea ori
Că aceasta deveni o joacă.

Pârând, hâtrind şi lăcomind
Atacă scena pocitura,
Dar uite cum, mătăhăind,
Arată c-au citit Scriptura!

Ei sunt pecetluiţi pe cap
Şi sunt demult semnaţi pe mână:
În poarta-ngustă nu încap
Şi nici nu ştiu ce e Lumină!”

Am răsărit atunci în sus
De-mi măsurai iar inamicii:
„Prin Sânge Sfânt a lui Isus
Cărăbăniţi-vă de-aice!!!”

Mai mult nimic – au dispărut
De parcă nici n-au fost vre-odată
Şi orice duh rămase mut
În faţa Duhului din Tată.

De-atunci doar cum apare-un rău
Cu Sânge-l spăl fără de milă
Şi-s fericit în Dumnezeu,
Şi nici o poftă nu mă-mpilă.

Iar zavistele s-au uscat,
Îmi dispăru orice minciună
Şi de vre-un rău în mine-a dat
Îl scot afară-ntotdeauna.

Trăind cu Duhul lui Cristos
Nu poate-un rău să te doboare
Şi vei păşi victorios
Pe calea vieţii viitoare.

Iar dacă doară joci un rol
Actor eşti numai în Lumină –
Învăţătura duce-n gol,
Iar piesa scenii se termină!