Ne-ai iubit atât de mult!


Miliardele de stele ce pe ceruri strălucesc
Prin tainica lor lumină ne arată mult mister
În mulțimea lor pe ceruri, despre Tine ne vorbesc
Sunt şi stele ce-s eterne, sunt şi stele care pier

Dar Tu le-ai creat pe toate, Universul l-ai creat
Şi ca Tine nu e nimeni, Tu eşti unic Dumnezeu
Pentru al omului folos Tu pe toate le-ai lăsat
Eşti puterea absolută, la Tine nimic nu-i greu

L-ai ales pe om să fie al Tău fiu de acum pe viaţă
L-ai creat chiar după Tine, Tu ai fost al său model
Frumuseţea Tu i-ai dat-o să se vadă pe-a lui faţă
Ai vrut ca să-i fie bine, să nu sufere defel

Dar când nu Te-a ascultat, Te-a mâhnit şi Te-a durut
Şi ai spus cu voce tare, că mai bine nu-l creai
Să trăiască-n veşnicie, asta-i vrut când l-ai făcut
Şi acum, iată, eşti silit ca pedeapsă să îi dai

Iar pedeapsa este moartea, aşa ai făgăduit
Ea, care-i aşa urată şi aşa de înfiorătoare
Pentru omul Tău iubit, Tu Doamne mult Te-ai mâhnit
Deşi nu Te-a ascultat, suferiţa lui, Te doare

Dar din milă şi iubire l-ai trimis pe Fiul Tău
Ca să moară fără vină, omul să fie salvat
El preasfânt şi fără pată El, ce-I Fiu de Dumnezeu
S-a supus, om s-a făcut ce I-ai spus a ascultat

Ai salvat bijuteria ce pământului I-ai dat-o
Ai salvat pe omul care i-ai dat în dar chipul Tău
Pe Fiul Tău să-L cuprindă chiar şi moartea ai lăsat-o
El, şi-a lăsat sus mărirea şi a pornit pe drumul greu

El prin jertfă şi durere a învins moartea pentru om
Şi pe cruce la Golgota pentru toţi a pătimit
Pentru a Ta creaţiune, Tu mărite Tată, Domn
A învins moartea şi păcatul şi pe Diavol l-a strivit

Pentru omul Tău iubit, Isus a murit pe cruce
Fiul Tău S-a dus la moarte, al Tău Cuvânt L-amplinit
Moartea a zdrobit prin moarte, acum omul poate ajunge
Mântuirea s-o câştige si să fie fericit!

Al Tău Fiu L-ai dat la moarte şi-a murit nevinovat
S-a supus poruncii Tale, pe pământ a coborât
Prin a Ta iubire mare om a fost, mult a îndurat
Şi prin al Său sânge scump, pe al Tău om, l-a mântuit


Amin

Câmpia Turzii, 7 aprilie 2014