NIMIC...

Nimic să nu ne-ndepărteze
De starea-nvăluită-n har
Chiar de-ar veni să ne-ntristeze
Un val mai greu sau un coșmar.

Nimic...nimic să nu răpească
Din inimi dorul pentru Cer
Chiar de-ar veni să ne rănească
Acei ce-n necredință pier.

Nimic să nu ne-adoarmă crezul
Ce-i modelat după Cuvânt
Căci el constituie chiar miezul
Vieții noastre pe pământ.

Nimic din ce oferă glia
Să n-acceptăm, să nu dorim
Spre a putea-mplini solia
La care, permanent, gândim.

Nimic...nimic să nu-ntineze
Relația cu-al nostru Ghid
E-n noi să ne orienteze
Să nu ne rătăcim prin vid.

Și-așa pătrunși de consacrare
Cu vrednicie să slujim
Prin orice vânt de încercare
Spre Sfânta Țară să pășim.

gc/19 aprilie, 2012