M-am pus pe genunchi intr-o noapte rece,
Asteptand cu rabdare amurgul uitarii sa plece.
Uitarea de Tine...uitare pustie in inima mea,
Dar ai topit-o prin iubire ca soarele un fulg de nea.

Pasind pe cararea din lume cu spini si ciudata,
Mi-ai aratat un drum, speranta, viata adevarata.
Ce viata minunata doar Tu Isus mi-ai daruit.
Prin moarte la Golgota, acolo sus in cuie pironit.

Nu va fi usor, pe cale incercari vor fi mereu,
Daca Te am pe Tine, nimic nu e prea greu.
De-mi vei spune sa astept, voi astepta tacuta,
Caci voi avea doar bucurie, ca un copil ce-asculta.

Sunt slaba,nu-ti promit ca nu voi mai pacatui vreodata,
Dar stiu ca nu voi renunta la Tine, Doamne niciodata.
Sunt doar un om,un fir de praf, dar Tu esti Dumnezeu!
Ma voi increde in Tine, caci doar Tu esti adapostul meu.