MAI TRECI, ISUSE, PRIN CETATE

Mai treci, Isuse, prin Cetate
Căci sunt nevoi și frământări
Sunt stări destul de complicate
Multe speranțe-s sufocate
Dorim, nespus, recuperări.

Mai vino iar cu vindecare
Sunt mulți zdrobiți și apăsați
Mulți nu rezistă la-ncercare
Mai vino! Fă o cercetare
Să fie mulți descătușați...

Sunt orbi ce nu văd o grădină
Și orbi ce nu știu despre har
Chiar din privirea Ta senină
Ei pot obține o Lumină
Și-apoi să meargă la altar.

Mai vino! Numai Tu poți pune
Tărie-n sufletul înfrânt
Să fim activi în misiune,
Să Te slujim cu pasiune
Prin orice ploaie și-orice vânt.

Mai treci pe străzi și prin piețe
Și ’nalță glasul-Ți să vestești
Despre eterna frumusețe
Ce lasă-nseninări pe fețe
Și exaltări nepământești.

Mai intră și în sanctuare
Să îi confrunți pe negustori
Să-și schimbe gândurile care
Produc atâta dezbinare
Și-atâția falși învățători.

Mai cercetează-Ți lucrătorii
Cu sfatul Tău prealuminat
Să nu se-ncreadă în victorii
Ce nu-Ți împărtășesc fiori
Și n-au acordu-Ți declarat.

Mai vino, iar, și dă mustrare
Cu glasu-Ți blând; noi o primim
Și va dispare-o nepăsare,
Se va produce-nviorare
Și mai cu spor o să muncim.

Te vrem în case și la mese
Să stai cu noi, să ne vorbești
Să n-avem alte intertese
Ci doar acele stări culese
Cu-ncredințări dumnezeiești.

Mai treci, Isuse, prin cetate
S-aduci ce-ai mai adus odat’
Soluții-n cazuri delicate,
Dorințe spre eternitate
Și-al Tău surâs ce ne-a-ncântat.

George Cornici/1 Mai, 2012