LUMINA



Lumină de dincolo de-albastre zări,
Din cele mai îndepărtate mări.
Poposești ca o taină cu mustrări,
Strălucire deplină cu vindecări.

Poposeşti ca o taină în suspini,
Strălucire din divine rădăcini.
Iadul din temelie îl zdruncini,
În raiul nemuririi ne întâmpini.

Ai curățit sufletul meu de vină,
Mi-ai pus în ea iubire deplină.
Rază caldă mă scalzi în lumină,
Vindecând inima, ce greu suspină.

Flacără vie porți stindardul sublim,
Scoți sufletul meu din al urii pelin,
Eşti alinare pentru orice suspin,
Reverși mântuirea din sânge divin.

Peste tristețea acestui pământ,
Curge lumina Cuvântului sfânt.
Coboară superb din ceresc legământ,
Din iubire jertfitoare, răsfrânt.

Izvor de viaţă, lumină cerească,
Făclie eternă, dumnezeiască,
Neprihănirea o faci să tot crească,
Viața nouă, în inimă să-înflorească.
Amin!