Psalmul 1


Fericit e omul care,
Nu se duce pe-alte căi...
Ci stă la depărtare
Când se sfătuiesc cei răi.


El nu merge-n piaţa de maşini sau vechituri,
Când fraţii lui se strâng la adunare
Nici nu-şi face-n mall cumpărături...
Când alţii sunt la închinare!


El nu se-opreşte la casele de pariat,
Întinzând “Norocului” o masă
Şi nici nu se lasă-nduplecat,
Să bea o bere făr-alcool pe o terasă!


El nu schiţează nici măcar un zâmbet,
Când aude glume-amăgitoare
Ci mai degrabă-şi pune-o pavăză la suflet,
Să nu-i strice viile în floare!


Da, acela este omul fericit
Care ştie să discearnă cu înţelepciune,
El e ca un pom lângă izvor sădit,
Ce în orice vreme-aduce roade bune!


~Amin~