Cand oboseala te rapune
Esti adancit in grijuri multe
Si parca nu intrezaresti scapare
E Cineva ce poate sa te-ajute.
Si parca ale tale pleoape
Nu pot sa tina ritmul vietii
Esti obosit, fara putere acum
Si nu vezi zorii diminetii.
Dar nu-i doar simpla oboseala
A trupului ce-i trecator.
In suflet parca este haos
Nentrezarind un mic ajutor.
Si te gandesti la o solutie
Caci n-ai ajuns a fi rebut;
Dar parca norii grei coboara,
Oare nimic nu-i de facut?
Daca te lasi condus acum
De mii de indoieli ce vin,
Crezi ca ai sanse de triumf,
Si poti vedea un cer senin?
Fii sigur ca primesti putere
Sa treci cu zambet, radiind.
Si chiar de-o lacrima coboara
E-un semn ca norii -au disparut.
compusa la cererea cuiva:)