David este blestemat
2Sam. cap. 16

Mergea în sus, urcând pe munte
David, cu toată casa lui
Ducea poveri, necazuri multe
Căci era voia Domnului

Și Țiba, înainte-i vine
El de Mefiboșet se îngrijea
Cu doi măgari încărcați bine
Turte, pâine, vin, să le dea

David pe Țiba l-a întrebat
Unde-i fiul stăpânului?
Și un răspuns a căpătat
Că-i dus, cu treburile lui

S-a dus averea să-și primească
Ce tatălui, nu i s-a dat
Și trecere ca să găsescă
De la cel nou, ce-i împărat

Și David tare s-a mâhnit
Averea, toată i-a luat,
De fapta acestui negândit
La sluga sa, totul i-a dat

David cu ai săi, înainta
La Bahurim când a ajuns
Simei, tare îl blestema
Ca-i om de sânge, i s-a spus

Spunând cu foc a lui blesteme
Spre David, toți înaintau
Părea că deloc, nu se teme
Căci vorbe grele-i arunca

Iar slujitorii au pornit
Au vrut pe loc, să-l pedepsească
Dar regele lor, i-a oprit
Parcă-i plăcea să-l ocărască

Celor prezenți le-a explicat
Dacă al său fiu îl ura
De cel care l-a blestemat
Era străin și nu-l durea

Spre Aretim toți au pornit
O cale lungă au făcut
Aici au stat, și-au poposit
Și în odihnă au petrecut

Învingător e Absalom
El intră în Ierusalim,
Ocupă al tatălui său tron
Acuma, e stăpân deplin

Ahitofel îl sfătuiește
La a lui David țiitoare
Să intre, căci el stăpânește
Acum, el este cel mai mare

Iar sfatul lui Ahitofel
Oricând avea putere mare,
Ei, vorba nu-i negau defel
Cuvântul lui, era mai tare

Pe Absalom l-a sfătuit
Puterea lui ca să i-o dea,
Iar David va fi urmărit
Va fi lovit de mâna sa

La tânăr, planul i-a plăcut
Dar pe Husai l-a întrebat
Acesta nicidecum n-a vrut
Și planul lor a eșuat

I-a spus, bine să se gândească
David, e viteaz înnăscut
Să steie și să chibzuiască
Cum e mai bine de făcut.

va urma

Câmpia Turzii, 17 mai 2012