Măreţia Dragostei depline

Măreţia Dragostei depline
’N drumul vieţii peregrine,
N-o vom înţelege pe deplin
Că-al ei mister este divin,
Ea, doar Tatălui Îi aparţine.

Văzută-n planul de salvare,
Demonstrată în sacrificare
Prin singurul Său Fiu Jertfit,
Tatăl Cel ceresc a împlinit
Măreaţa Sa sfântă lucrare.

Pe crucea sus în răstignire
Şi-a dat a Sa neprihănire,
Ca în dreptatea-I cerească
Prin Har să ne mântuiască,
Şi să fim salvaţi dela pieire.

Măreţia Dragostei depline
O vom studia-n zile senine,
Când vom fi în veci salvaţi,
Pe pământul nou reaşezaţi,
Bucuroşi, de tainele divine.

Flavius Laurian Duverna
26 mai 2012