Sunt una dintre slujnice,
De zece zile, sunt cu ucenicii Lui.
Asteapta ei ceva, nu-s siguri,
Ca tot vorbesc de Ezechiel, de Duhul Lui...

E dimineata, si popoare
S-au adunat ca la Sinai, demult,
Si Petru parca-i Moise-asa ne strange,
S-avem parte cu totii de mangaierea Celui Sfant!

Acuma simt ca si Ilie...
Un susur vine si ma -nvaluie incet,
Si-un foc ma arde, gura lauda pe Domnul,
Pe-Acela ce m-a mantuit, Isus din Nazaret! ! !

Si mai departe, nu mai stiu,
Eram ca Ezechiel in rau si inotam
Si vedeam Templul, heruvimii si Sinaiul
Si-n limbi o mie Îi cantam...

De-atuncea, sufletul mi-e vast cat El
Si-apoi, cand deschid gura, raul curge lin
Si umple viata celor ce sunt langa mine
Si iar ma simt ca Ezechiel, divin!

Veniti la ape, toti cei insetati,
Veniti la mangaierea Celui infinit,
Cincizecimea este-n noi ascunsa,
Veniti, fiindc-atat de mult El ne-a iubit! ! !