De-atâtea ori, Isuse scump
Te-am întristat cu fapta mea,
Sau poate gândul nerostit
A întristat Fiinţa Ta!

De câte ori, din neştiinţă
Am fost părtaş cu-al lumii val,
Iar Tu ai plâns şi m-ai chemat
Să mă întorc din nou la mal!

De-atâtea ori, în rugăciune,
Am tot cerut şi-am implorat,
Şi prea puţin Ţi-am adus slavă
Deşi din moarte m-ai salvat!

Atâta timp am irosit
Să-mi fie bine pe pământ,
Să am o viaţă-mbelşugată....
Şi am uitat de-al Tău Cuvânt!

Dar sufletu-nlăuntrul meu
Plângea ades şi suspina,
Şi Te căuta în nopţi târzii
Tânjind după Iubirea Ta!

Mă iartă, Dumnezeul meu
C-am fost aşa nevegheatoare....
Acum mi-e jenă şi mi-e greu,
Şi nepăsarea mea mă doare!

Azi mă întorc la Crucea Ta
Şi mă închin cu umilinţă....
Rămâi Te rog în viaţa mea
Şi dă-mi prin Duhul Sfânt, CREDINŢĂ!!!

Vulcan-30-05-2012
Mary