Frumos

Frumos şi curat îmi şopteşte azi vântul,
Prin blânda adiere ce mângâie pământul,
Că este loc sub soare şi-n inimile bune
Ca pacea şi iertarea-mpreună să se-adune.

Frumos glăsuieşte azi cerul înnorat
Şi verdele câmpiei, frumos a îmbrăcat
Şi stau ca mărturie în faţa omenirii,
De grija ce ne-o poartă, Părintele zidirii.

Frumos şi curat mă-ncearcă-a mea simţire;
Când cad de oboseală, mă umple cu iubire.
Şi-aşa frumos mă poartă pe aripi de speranţă,
Cu dragoste în toate...cu dragoste de viaţă.

(Mariana Mihai, mai 2012)