Ilie înaintea lui Ahab
1 Regi cap. 18
Trei ani de zile au trecut
Domnul pe prooroc l-a chemat
Ca sa-l trimită negreșit
La Ahab, ce era împărat
O foamete mare era
Samaria, era uscată
De atâția ani nu mai ploua
Și hrana, era terminată
Ahab pe Obadia îl cheamă
Să meargă să caute apă
Știa că acest om are teamă
El, se gândea ca poate-i scapă
Toți caii și catârii săi
Și vitele, le va salva
Cum a făcut în anii grei
Când, pe prooroci ascunși hrănea
Proorocii au fost nimiciți
Cu furie și răutate
De Izabela pedepsiți
Căci ea avea putere-n toate
O sută de prooroci salvați
Obadia, a îndrăznit
De el, cu toți au fost scăpați
I-a îngrijit și i-a hrănit
Ahab acum tare spera
Obadia, sa îl ajute
Apă au pornit a căuta
Pe doua drumuri, diferite
Pe drumul pe care mergea
Obadia l-a întâlnit
Ilie în fața lui venea
El, s-a plecat și s-a smerit
Obadia seama și-a dat
Că este omul Domnului
Apoi Ilie l-a îndemnat
S-aducă, pe stăpânul lui
Proorocului omul îi spune
Că al său stăpân l-a căutat
Apoi voii lui se supune
Și face ce-a fost îndemnat
Înspre Ahab înaintează
Să-l caute, să îl găsească
Apoi Ahab se înfățișează
Chiar, cu proorocul să vorbească
Ahab îl mustră pe prooroc
Că țara îi nenorocește
Proorocul n-a răspuns pe loc
El stă atent și chibzuiește
Apoi îi spune cu tărie
Că el pe Domnul l-a trădat
Că el și-a lui împărăție
Doar lui Baal, s-au închinat
Și îl îndeamnă să aducă
Tot Israelul la Carmel
Pe toți acolo să-i conducă
Iar Domnul, va vorbi prin el
Doi junci acol au fost tăiați
Al lor Dumnezeu să răspundă
Și ai lor zei au fost rugați
Prezenți, să fie, să audă
Iar cei ce idolii iubeau
Strigau cu forță și tărie
Și pe Baal îl implorau
Prezent, pe jertfa lor să fie
Ei s-au rugat s-au întristat
Răspunsul, tot nu l-au primit
Chiar și cu săbii s-au tăiat
Al lor Baal, nu a venit.
va urma
Glorie Tatălui ceresc!