Aş vrea să-Ţi scriu Doamne o poezie
Din inima mea plină de bucurie.
În ea să-Ţi şoptesc cât de mult Te iubesc
Şi pe-al Tău Duh Sfant cât de mult Îl doresc.

Tu-mi umpli a mea inimă de fericire,
Îmi picură-n suflet eterna-Ţi iubire:
Cuvântul Tău Sfânt Doamne eu îl ador,
Spre Tine eu veşnic aş vrea să zbor!

Tu Doamne eşti viaţa senină mereu,
Tu eşti fericirea din sufletul meu!
Tu esti câmpul verde cu flori mii şi mii
În care stăm noi, ai Tăi scumpi copii.

Sunt păsări şi fluturi ce cântă în cor,
Ce-L laudă veşnic pe-al nostru Creator;
Sunt coruri de îngeri ce Îl preaslăvesc
Pe-al nostru Domn Sfânt, şi Îl preamăresc!

Tu Doamne eşti totul pe-acest pământ.
Tu ai creat lumea cu Duhul Tău Sfânt,
Ţi-ai dat pentru noi pe Fiul iubit
Care în locul nostru pe cruce-a murit.

Cuvintele nu pot să spună ce vreau
Din inima mea Doamne, să-Ţi dau;
De-aceea Îţi dau inima mea toată Ţie
Şi-al Tău vreau să fiu Doamne, pe vecie!

Şi ieri, şi azi, şi mâine, mereu... .
Ai fost, şi esti, şi vei fi:
DOMNUL MEU!