A fi, pentru o clipă, scânteie de Cuvânt
Ce ar aprinde-n seară un rug ori lumânare...
Ce aş mai vrea în traiul acesta pe pământ?..
Ce aş mai cere oare? Ce aş mai cere oare?
Ori, poate, doar o dreaptă ce-un meteor a scris
Cu multe alte stele pe bolta cea adâncă,
Iar cineva să-şi spună pe zborul meu un vis...
Ce-aş mai dori eu încă? Ce-aş mai dori eu încă?
Un licăr de lumină în gros de beznă grea,
Un pic doar de speranţă de-a fi pentru-o privire
Ce cată Calea Vieţii din calea oarbă-a sa...
Mi-aş mai râvni-n Credinţă o altă fericire?
O clipă, doar o clipă în noapte să lucesc
Mi s-ar părea onoarea prea mare dată mie...
Cum aş putea, Isuse, acum să-Ţi mulţumesc
Când flacără m-aprinse-I să ard o veşnicie?!
”O clipă, doar o clipă în noapte să lucesc
Mi s-ar părea onoarea prea mare dată mie...
Cum aş putea, Isuse, acum să-Ţi mulţumesc
Când flacără m-aprinse-I să ard o veşnicie?!”
Domnul sa te binecuvinteze!