1: Într-o lume-a disperării
Ne găsim toţi vinovaţi
Căci uităm adesea, Doamne
De iubirea dintre fraţi.
2: Într-o lume tristă, oarbă,
Ce e plină de nevoi,
Noi uităm adesea Doamne,
Căci Tu, ne conduci pe noi.
3: Într-o lume-a lăcomiei
De a strânge tot mai mult,
Noi uităm adesea Doamne,
Că e goană după vânt.
4: Şi-n această bătălie
Ce se simte zi de zi,
Noi uităm să aducem cinstea
Celui ce-I din veşnicii.
5: Ne uităm s-avem de toate
Şi să ştim că ne e bine
Dar uităm de întâietatea
Care chiar Ţi se cuvine.
6:- Iartă-ne de nepăsarea
Ce-am avut-o până azi
Şi revarsă-Ţi îndurarea,
Nu ne lăsa la necaz.
7: Pune-n noi statornicie
Să nu mai uităm ades
Zi de zi, clipă de clipă,
Să simţim că Te-am ales.
8:- Şi la poarta veşniciei
Când în faţa Ta vom sta
Tu să ne găseşti chiar vrednici
Să putem pe ea intra.
Amin
Traiesc intr-un oras foarte aglomerat cu o lume disperata dupa de toate numai dupa DUMNEZEU, nu!