Sunt trecător prin arşiţa pustie
Şi setea după cer e tot mai mare!
O, vino Doamne ca şi la Illie
Şi poartă-mă în carul Tău prin zare.
Sunt obosit pe drum şi-as vrea o, Doamne
Să mă opresc şi eu lângă fântână,
Să-mi răcoresc fiinţa mea din Tine
Şi să mă-nnalţ spre patria divină.
Aş vrea să beau din apa Ta, Isuse
Şi-n mine să se facă un izvor,
Care ţâşneşte înspre veşnicie
De ţara Ta, o Doamne-mi este dor!
Aş vrea să-mi spui la fel ca la femeia
Ce-a coborât să scoată apă din fântână,
Din apa Ta eu vreau să-mi stâmpăr setea
Tu, dar ceresc, vreau să mă ţii de mână.
O, Doamne ştiu că Tu cunoşti trecutul
Dar trupul meu cel vechi l-am răstignit.
La cruce, la Golgota-am lăsat totul
Şi-n Tine Doamne fost-am înnoit.
Iar dacă dacă vezi că pe cărarea vieţii
Ajung fără putere în umblare,
Adapă-mă în zorii dimineţii
Să pot înainta pe-a Ta cărare.
Ştiu că nu-i mult şi vei veni la noi
Ca să ne duci de pe acest pământ,
Să ne desprinzi de tot ce e gunoi
Căci ai făcut cu noi un legământ.
09.07.2012gl
Domnul să ne ajute să fim gata.