Timpul schimbarii

Din timpuri de demult ce au apus,
Strabate peste vremi la noi o veste,
Vedem cum soarele coboara la apus,
Lumina slaba-a serii lumii este.

Traim un timp cand timpul se grabeste,
Si alergam nebuni spre nicaieri,
Rar, cate unul din noi se opreste,
Vazind ca timpul lumii-acesteia e… ieri.

Prooroci si invatati din timpuri vechi,
Si oameni sfinti si Insusi Cel Nascut,
Ne-aduc o veste-n soapta la urechi,
Ne spun ca timpul lumii… a trecut!

Nu lua in ras ceea ce multi ti-au zis,
Nu lasa mandria sa te piarda acum,
Caci astazi chiar se-ntampla ce e scris,
Te rog, tu omule, intoarce-te din drum!

Nu mai e timp, caci timpul a trecut,
Nu astepta zorii ce nu mai vin,
De crezi ca mai ai timp, ca n-a trecut,
Tu mintea ti-o imbeti de vin!

Stapanul lumii-acesteia stie acum,
Caci chiar si pentru el timp nu mai este,
Si manios preface totu-n scrum,
Si ura lui din zi in zi tot creste.

Opreste-te putin in loc, doar stai,
Si lasa lumea cu ale ei ispite si pacate,
Si vei vedea chiar ca si tu stiai,
Caci vorbele ce-auzi ‘s-adevarate!

Ce crezi? Ca te-ai nascut intamplator,
Ca viata ta o ai, caci e a ta, acum,
Ca n-ai nevoie nici de ajutor?
Iti zic ca fara foc nu este fum!

Caci totul are-un scop in lume,
Nimic nu e intaplator, cum crezi,
Caci ochii i-ai deschis in lume,
Lumina vietii tale sa o vezi!

Nu-ti astupa urechile cu mana,
Nu-nchide ochii, nu pasi in’apoi,
Caci cel ce astazi inca mai amana,
Maine se-ntoarce pe veci in noroi.

Azi ai primit avertismentul,
De viata-ti pretuiesti si o iubesti,
Tot astazi ia-ti angajamentul,
Ca sa devii cel ce menit tu esti.

Caci ochi tu ai, dar orb tu esti,
Daca nu vezi din toate adevarul,
Si daca de lumina ochii ti-i feresti,
N-ai sa vezi niciodata cerul.

E timpul sa te schimbi acum, de vrei,
Caci asta e izbanda ta in lume!
Asculta-i cu aminte pe acei
Ce iti vorbesc din timpuri vechi, strabune.

Asculta-L mai ales pe Cel
Ce s-a nascut pe-aceast pamant,
Cel ce a fost ca noi, la fel,
In trup, cel ce a fost Cuvant.

Cuvant care a faurit de la-nceput,
Si ceruri, si pamant, si viata,
Dar pentru noi aici El s-a nascut!
Doar taci acum, si-asculta-L ce te-nvata.

Intoarce-ti fata daca esti lovit,
Si da-ti camasa celui ce iti ia si haina,
Iubeste-i pe acei ce te-au ranit,
Nu cauta in asta lume faima.

Fi bun si bland si de-ajutor, mereu,
Ce dai, din suflet da-i cui cere,
Pe nimeni nu vorbi de rau,
Si pe pamant nu cauta avere.

Asculta-L pe Acel ce-a izbandit,
Caci iti vorbeste si iti bate-n usa,
El pentru tine a fost rastignit,
Deschide-I, nu-L lasa la usa!

Urmeaza-I pasii, ia exemplul Sau,
Caci a invins prin dragoste si pace,
Si te-a iertat pentru pacatul tau,
Si loc in Cer la Tatal El iti face.

Caci El e Adevarul, si Viata,
Ce-ti trebuie mai mult de-atat sa stii,
De vrei sa nu iti pierzi speranta,
Cand El te cheama, trebuie sa vii!

Si cand prin incercari vei trece,
Nu te intoarce in trecut, in lume,
Caci ce-i trecut e mort, si rece,
Tu cheama-L pe Acel ce te-a ales din lume!

Si ia exemplul rabdarii de la El,
Caci pe pamant avea putere mare,
Caci tot ce-a fost facut a fost prin El,
Si cer si stele, si pamant si mare.

El, care-a certat furtuni si vant,
A suferit a lumii-ntregi durere mare,
Pe cruce, cand doar c-un cuvant,
Pe cei ce-L chinuiau putea sa ii omoare.

Dar nu, caci El i-a iubit si pe ei,
Si i-a iertat caci I-au gresit atunci,
Si inca-i iarta si azi si pe cei,
Ce inca ii gresesc ca si atunci!

Tu vezi acum ca viata ta, de-acum,
Fara prezenta Lui e fara de folos, nedreapta,
Si cat ai mai trai inca de-acum,
Tu striga-I Numele, caci El mereu te-asteapta!

Amin!

Dar de la Duhul Sfant,
prin robul Sau,
Mihail Badea,
19 februarie 2012