Se înalță iară primăvara
Și pămîntul s-a mai dezghețat.
Tu mi-ai dat Isuse, primăvara,
Și să vină, atît am așteptat.

Răsăritul cel de soare
Este mai frumos ca niciodată iar,
Din pămînt cresc firele de iarbă
Și albina duce harnică nectar.

‘Naltul cer, cu zbor de rîndunele,
Pomi împodobiți cu strai de nea.
O Isuse, ce comoară Tu ne-arăți prin ele,
Și să-Ți mulțumim, cum am putea?