Pasărea cînd crește puiul,
Îl hrănește și-l învață,
Cum să zboare, cum să cînte,
Cum să urce a vieții treaptă.

Dar cînd puiul crește mare
Și se-nalță-n zbor plăcut.
Uită cine i-a dat viață
Și pe cea ce l-a crescut.

Omule, ce treci prin lume
Și dorești să urci mai sus,
Nu uita de a ta mamă
Ea în lume te-a adus.

Ai să zbori odată
Înspre cer, ori ceață,
Nu uita nicicînd
A mamei povață.

Nu uita că cerul
Va veghea odată,
Pentru rău, sau bine,
Să primești răsplată.