De cîte ori tu iar suspini
Privind cu ochi de lacrimi plini,
Un viitor ce n-are rost
Și-o fericire ce n-a fost?

Privește cerul plin de stele
Și urcă iar amarul tot,
Învață numai de la ele
Să nu te stingi spunînd “nu pot!"

Căci sufletul ce este-n tine,
Are un rost pe-acest pămînt.
Tu speră numai într-un bine
Și n-ai să cazi nicicînd înfrînt.

Căci viața care-ți este dată
Este în mare, a Lui Dumnezeu.
Ce are pentru toți răsplată,
Pentru toți mereu.

Căci El, desăvîrșit și sfînt,
Veni în lume ca să moară
Și El răbdă pîn’ la mormînt
Orice batjocură și ocară!

Isus Hristos, crucificat
Ca mielul dus la junghiere,
În locul tău El a răbdat
Deci nu a fost fără putere.

Ascultă glasul care-ți spune
Să te înalți cu orice gînd,
Mai sus, spre El, în rugăciune
Și El te va-ntări oricînd.