Prin gaura cheii
din ziua de azi,
mă uit la cea de mâine,
şi nu ştiu
ce să aleg din ea,
nu ştiu
ce va fi rău sau bine.

Dar Tatăl meu
este şi Tatăl ei,
şi El îmi spune
ce e bine ...
însă decid doar eu
dacă iau rău sau bine.
Şi când mă uit în urmă,
la zilele de mâine
ce acum sunt ieri,
mă apuc şi strig
în gura mare:
- Ce bine e! -

Ce bine e
să am un Tată
care ştie ce e bine,
şi tot ce trebuie să aleg eu,
e un simplu "da",
iar apoi, ziua de mâine
mi se deschide.