Isuse, Tu ne înţelegi
Când alţii nu ne înţeleg;
Şuvoi de lacrime pribegi
În palma Ta Tu le culegi
Şi faci din ele un întreg.

Tu ne cunoşti şi simţi cu noi,
Ne întăreşti şi ne ridici;
În întristări şi în nevoi
Ne sprijineşti pe amândoi
Şi planul celui rău îl strici.

Tu ştii fiorul dureros
Ce îmi străbate trupul meu;
Când plâng mă mângâi blând, duios,
Stăpânul meu, Isus Hristos,
Şi mă ajuţi când mi-este greu.

Chiar de nu văd vreun răsărit,
Vreo rezolvare, vreun răspuns,
Tu-mi vindeci sufletul mâhnit
Făcându-mi duhul liniştit
De pacea Ta fiind pătruns.

Eu nu-nţeleg de multe ori
Atâtea lacrimi şi-ntristări
Dar ştiu că-n cer, mai sus de nori,
Uita-voi plâns, suspin, fiori,
Din pieptul meu ţâşnind cântări.

Isuse scump cu noi rămâi
Păzindu-ne de orice rău;
Dragostea sfântă cea dintâi
Să fie-al nostru căpătâi;
O, dă-ne ajutorul Tău!

Orice-ar veni, oricât de greu,
Ajută-ne să biruim;
Rămâi al nostru Dumnezeu
Pe drum către cer mereu,
În slava-Ţi amândoi să fim.

Amin.
17 iulie 2012