Dar Eu vă spun: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc,(Matei 5)

Doamne, Te rog să binecuvântezi
Pe toţi care îmi sunt vrăşmaşi;
Prin ei în viaţa mea lucrezi
Şi mă ridici, mă cercetezi,
La mâna lor Tu nu mă laşi.

Păcatele-mi în lume le-au purtat
Şi-au râs de mine pe-nfundate,
Le-au împărţit, le-au disecat,
Şi m-au hulit, m-au discutat,
Când eu nu aş fi vrut să fie arătate.

Când duhuri de mândrie mă-ncercau,
Ei mă vorbeau, spunând că sunt pitic.
În lung şi-n lat mă povesteau
Râdeau şi mă batjocoreau
dar de mândrie mă scăpau
Mă ajutau să înţeleg că sunt “nimic”.

Ei m-au înstrăinat de cele pământeşti
Apropiindu-mă mai mult de Tine
Căci am venit să mă adăposteşti
De prieteni şi duşmani să mă fereşti.
Şi-am înţeles: ocara lor îmi prinde bine!

M-ai deslegat de orişice mărire,
Când m-au ironizat şi m-au hulit.
Când m-au batjocorit şi-au dat de ştire,
Sunând din goarnă
pentru-ntreaga omenire,
Că-s păcătos şi nu sunt pocăit.

Dar pentru ei nu cer blestem,
Ci binecuvântarea Ta Părinte!
Ocara lor a fost un semn…
Ba şi mai mult, chiar un îndemn
Să m-alipesc de Tine, Doamne sfinte!

Să vină împotriva mea câţi vor;
Eu fug doar către Tine, scumpe Tată,
Nu mă-ncred în oameni şi în vorba lor
Ci doar de Tine vreau să-mi fie dor,
Ajută-mă să nu mă-ncred în oameni niciodată.

Te rog să-i binecuvântezi Părinte,
Pe toţi vrăşmaşii care vor să-mi facă rău.
Am înţeles ce scrie-n Sulurile Sfinte,
Că Tu transformi blestemul lor Părinte
Şi binecuvântare aduci azi peste fiul Tău.

Ca pacea Ta să stăpânească pe deplin
Şi inima şi viaţa mea întreagă,
Smerenia să fie al meu alin…
De Duhul, sufletul să-mi fie plin,
Ca Împărăţia Ta să-mi fie cea mai dragă!

Zalau, 18 iulie 2012