ŢI-AM DAT ISUSE...
Ţi-am dat, Isuse, tot falimentul meu
Şi l-ai primit vorbindu-mi cu candoare
Şi-am înţeles că doar al Tău traseu
Conduce la izvorul ce dă răscumpărare.
Ţi-am dat o boală ce nimeni n-a putut
S-o vindece şi să mă facă bine
(A fost reală; nu mi s-a părut)
Şi iar m-ai binecuvântat cu stări senine.
Dar frământări? Ţi-am dat, poate, o mie
Şi-n mine-ai revărsat un calm fără egal
Iar uneori trimis-am tragedie
Dar mi-ai trimis Lumină din spaţiu sideral.
Şi-ngrijorările ce-mi apăsau fiinţa
Le-ai acceptat şi-apoi m-ai uşurat
Iar când Ţi-am spus ce-mi face neputinţa
Îndată ai sosit şi m-ai despovărat.
Tot ce Ţi-am dat ai acceptat îndată
Şi lacrimi şi durere şi dorul meu intens
Nu m-ai dezamăgit, Isuse, niciodată
Ci-ai dat vieţii mele neprihănitul sens.
Văzând cât mă iubeşti şi-n situaţii grele
Sunt consternat şi-Ţi dau viaţa mea
Că-n Tine pot găsi comori şi perle
Şi-acea odihnă ce sufletu-mi o vrea.
gc/iulie, 2012
Fiti binecuvantat!
Multă bin ecuvântare.