O voce mă strigă
şi gându-mi tresaltă:

Unde esti?
pe unde,
îţi pierzi tu paşii?
Nu ştii că eşti al Meu
şi tot ce am este al tău?
Haide să-Mi spui
ce te frământă,
şi nu-ţi împrăştia paşii
adunând ce deja
este al tău.
Vino să-ţi aud
suspinul inimii,
să-i spun
să năzuie spre înălţimi,
să-i spun
că tot ce vede,
mâine nu mai este,
dar tu,
poti sta cu Mine-n veşnicii.